Instrumente MIDI

Se deschide un fișier .mid pentru a inspecta structura, a urmări notele pe o pianolă și a asculta cu sintetizatorul instant integrat. Se pot transpune, schimba tempoul, reduce la tăcere piste sau schimba instrumentele, apoi se exportă un .mid editat. O claviatură MIDI conectată (sau tastele de pe ecran) cântă și ele în timp real. Totul rulează local — fără încărcări.
Niciun fișier MIDI încărcat.
Gata.
Pianolă
Web MIDI funcționează în Chrome/Edge. Safari și iOS nu îl acceptă — se folosește în schimb claviatura de pe ecran de mai jos.
Tastele de pe ecran se cântă cu mouse-ul sau cu tastatura calculatorului (A S D F G H J K L ; — taste albe, W E T Y U O P — taste negre).
Ce este MIDI?

MIDI (Musical Instrument Digital Interface, standardizat în 1983) nu este audio. Este un protocol de transmisie și un format de fișier pentru instrucțiuni de interpretare: ce tastă a fost apăsată, când, cât de tare și ce instrument ar trebui să sune. Un fișier MIDI seamănă mai mult cu o bandă de pian mecanic decât cu o înregistrare — stochează gesturile, iar orice sintetizator care le primește produce sunetul. Această distincție explică tot ce face această pagină: vizualizarea, transpunerea, schimbările de tempo și schimbarea instrumentelor funcționează pentru că un fișier .mid conține instrucțiuni editabile, nu forme de undă fixe.

Cinci fapte pentru a ancora restul paginii:
• fișierele MIDI conțin zero audio — doar note, durate și numere de instrumente
• fiecare notă este un număr: 60 = do central (C4), 69 = la4 = 440 Hz, o octavă = 12 trepte = exact dublul frecvenței
• viteza (cât de tare este apăsată o tastă) variază între 0 și 127
• ceasul intern al unui fișier este în tick-uri, nu în secunde; tempoul se stochează în microsecunde pe pătrime (120 BPM = 500.000)
• General MIDI definește 128 de instrumente standard, de aceea un fișier .mid sună asemănător pe orice sintetizator
MIDI este instrucțiuni, nu audio

Un fișier .mid este un flux de evenimente scurte. Note On spune „canalul 1, tasta 64, viteza 100”; un Note Off corespunzător o eliberează mai târziu. Evenimentele de control-change acționează pedale și butoane; evenimentele program-change aleg instrumentele. Deoarece evenimentele spun ce să se cânte, dar nu cum sună, același fișier redat printr-un cip de placă de sunet din anii 1990, prin sintetizatorul WebAudio de pe această pagină și printr-o bibliotecă profesională de mostre dă trei redări foarte diferite ale aceleiași interpretări — ca aceeași partitură cântată pe trei piane diferite. Când se dorește audio fix și portabil, acest lucru îl face redatorul MIDI în WAV, care fixează interpretarea unui sintetizator într-o formă de undă.

Note, numere și pianola (piano roll)

MIDI numește notele prin număr, cu temperare egală încorporată: frecvența = 440 × 2(n−69)/12. Deci nota 69 este exact 440 Hz, nota 60 este do central la 261,63 Hz, iar orice salt de 12 trepte dublează (sau înjumătățește) frecvența — exact ce face glisorul de transpunere când este dus la +12 sau −12. Pianola de mai sus desenează aceste numere ca o imagine: înălțimea crește pe verticală (notele grave jos), timpul pe orizontală, iar fiecare notă devine o bară orizontală a cărei lungime este durata, iar intensitatea culorii provine din viteză.

Tick-uri, PPQ și de ce tempoul poate fi schimbat liber

Într-un Standard MIDI File, timpul se numără în tick-uri, raportat la PPQ al fișierului (pulsații pe pătrime — de obicei 480, deci o pătrime durează 480 de tick-uri). Tempoul se află într-un eveniment separat, ca microsecunde pe pătrime: 120 BPM înseamnă 500.000, iar 60 BPM înseamnă 1.000.000. Deoarece pozițiile notelor sunt stocate în unități muzicale, nu în secunde, schimbarea tempoului redimensionează momentul în care se întâmplă totul, fără să mute nicio notă — glisorul de tempo de mai sus folosește asta, iar butonul Exportă rescrie evenimentele, astfel încât orice alt redător reproduce modificările.

Concepții greșite frecvente
  • Fișierele MIDI conțin o înregistrare a muzicii. Nu. Ele conțin instrucțiunile de interpretare. O piesă pop de 3 minute încape în câteva zeci de KB, deoarece nu este stocată nicio formă de undă — de aceea fișierul sună diferit pe fiecare sintetizator.
  • MIDI sună ieftin din natură. Nu. Reputația de „ieftin” vine din formele de undă de bază ale cipurilor de placă de sunet din anii 1990. Aceleași date MIDI printr-un SoundFont profesional sau o bibliotecă orchestrală de mostre nu se deosebesc de o piesă produsă — instrucțiunile sunt complete; redatorul face diferența.
  • Viteza este doar volum. Nu doar. La un pian real, o lovitură mai tare face nota mai puternică și mai strălucitoare; sintetizatoarele bune modelează asta, transpunând viteza și în timbru, nu doar în nivel. Intervalul 0–127 al MIDI păstrează atingerea interpretului, pentru ca sintetizatorul să o interpreteze.

Instrumente conexe: MIDI în WAV pentru a reda MIDI într-o formă de undă fixă, Spectrul audio pentru a analiza rezultatul redării și Tempo / înălțime audio atunci când se dorește aceeași libertate de întindere în timp asupra audio-ului real.